Se considera o instalatie electrica destinata sa alimenteze, in final, un anumit numar de receptoare (utilaje) de joasa tensiune, amplasate in diferite pozitii in zona aferenta, conform necesitatilor de utilizare.
RETELE ELECTRICE. In schemele in care statia de primire este alimentata dintr-o singura sursa, energia electrica este transmisa spre receptoare intr-un singur sens, printr-o retea care se ramifica succesiv, pe masura apropierii de receptoare, la diferite niveluri in structura sistemica a instalatiei, permitand dirijarea energiei electrice in diferite directii si la diferite elemente alimentate. Retelele electrice ramificate se realizeaza cu ajutorul unor echipamente prefabricate specializate, numite puncte de distributie, situate in nodurile corespunzatoare ale retelei electrice.
RETELE ELECTRICE. Fiecare punct de distributie este constituit, ca echipament de putere („forta”) din:
- o sosire, direct de la o sursa secundara sau de la un punct de distributie precedent;
- mai multe plecari, spre alte puncte de distributie sau elemente alimentate;
- un sistem de bare alimentate prin sosire şi din care se executa derivatiile pentru plecari.
RETELE ELECTRICE. Un punct de distributie mai poate contine circuite suplimentare de comanda, semnalizare, masura etc. Curentul nominal al sosirii este considerat drept curent nominal al punctului de distributie respectiv.
RETELE ELECTRICE. Ca regula generala, fiecare plecare trebuie sa fie prevazuta cu un aparat de protectie la scurtcircuit (siguranta fuzibila sau intreruptor de putere automat), plasat imediat dupa conexiunea la bare, care sa actioneze la un scurtcircuit care s-ar produce in orice loc pe linia dintre punctul respectiv şi urmatorul element alimentat. De asemenea, fiecare sosire trebuie prevazuta cu un aparat de comutatie, care sa realizeze cel putin functia de separator, permitand izolarea fata de reteaua din amonte, dupa deconectarea sarcinii din aval. Exceptiile sunt prevazute in normative.